Unde să-și găsească pacea
Sufletul cel împovărat,
Care nu vrea să Te-asculte
Crezând că știe prea multe,
Dumnezeule-ndurat,
Unde-ar putea fi salvat?

Când nu-i altă mântuire
Decât Jertfa lui Hristos,
Ce va face-n veci acela
Căruia i s-a stins candela,
A trăit făr’ de folos
Și-a murit necredincios?

Dumnezeu cu fiecare
Dintre oameni e la fel
După cum le e credința,
Cum practică umilința
Și purtarea lor cu El;
După cum au sfântul zel.

Orice-n lume-ai dobândi
Nu rămâne-n veci al tău,
Și n-o să poată-nlocui
Ce Hristos ți-ar dărui,
Lipsa sufletului tău
Care-L vrea pe Dumnezeu.

Că oricâtă rouă-ai bea
De pe frunze dimineața,
Setea nu-ți alini cu ea,
Dacă apă nu vei bea.
Dar ascultă-mi azi povața:
Dă-I lui Isus mai bine viața!

Dumnezeu stă în lumină
Unde altă cale nu-i.
Cine însuși nu-i lumină
E din propria lui vină.
Nu găsește fața Lui,
Nu-i copilul Domnului.

Luminează-ne deplin,
Dumnezeul nostru veșnic!
Dă-ne Duhul Tău din plin
Să fim sare pe deplin,
Sus să ardă-al nostru sfeșnic
Lumină vie-n întuneric.
Amin.
(Sâmbătă, 4 iulie 2020)